Din ciclul „Ce escroci am mai întâlnit?”, astăzi
Eu am mai avut relații de „furnizare de servicii” cu sus numiții, pe care le-am încetat din motive de nesimțire a acestora din urmă. La un momentdat, am fost pus în situația de a avea nevoie de o cartelă pentru date care, culmea, a mers (și încă merge) foarte bine. Încurajat de succes am mai luat vreo două pentru tablete: preț mic și performanțe ok pentru prețul cerut.
Și aici m-au fentat. Am tot văzut reclama cu „mesh” și cam sosise vremea de update la sistemul existent, să trec și eu la WiFi-6. Mi-am făcut ceva calcule și am zis că ies bine să mai am un provider de net și să plătesc chirie doar 3 lei/lună/dispozitiv. La prețul ăsta, până când ajungeam să amortizez un sistem mesh decent, apărea WiFi-10…
Dar nesimțirea a lovit din nou! Am comandat Fiberlink 1000 + Router + 2 sateliți. Am primit în două zile Fiberlink 1000 + Router (este drept că m-au taxat pentru instalarea unei fibre care era instalată deja, dar zic, lasă…) și au trecut aproape două luni de când sateliții… sunt pe orbită. O Tănțică de la call-center zice „păi domnu’, ați optat să vi-ii livreze prin curier (?!?) și de aia merge greu”. Zic, bine, cum facem? „Păi vă duceți și ridicați personal”, zice Tănțica. Bine, și mai trec 30 de zile, că, să vezi ce – n-au pe stoc da o să vină. Timp în care la Tv tot mai curge reclama cu „mesh”.
Recunosc că am și eu o vină: am acceptat să instaleze serviciul „la locație” fără să livreze tot pachetul solicitat. Fraierică!
Așa că, oameni buni, nu vă lăsați păcăliți de reclame – ca mine – sau de gândul că s-au mai schimbat năravurile – tot ca mine – și dacă nu aveți încotro și apelați la mincinoșii ăștia, nu acceptați nicio derogare de la ce ați comandat. Eu le mai dau 30 de zile după care reziliez contractul.
Nessy – 2024
P.S. Nu că ăilalți ar fi mai breji!
Poate v-ați întrebat de ce am fost (virtual!) de negăsit în mediul on-line, zilele astea. Motivul îl găsiți în titlu. De fapt este vorba despre atitudinea Telekom România față de clienți.
De ceva timp, „forez” pe tărâm informatic într-o chestie care se numește Home Assistant (HA). Este un progrămel (Aiurea! – Este ditamai sistemul de operare) care îți poate face viața extrem de plăcută (sau nu, depinde cum stai cu nervii). În momentul de față, el este mai mult un integrator de automatizări decât un „asistent”, dar… lucrurile evoluează.
Pentru cei care, asemeni mie, rulează în regim home un server cu WordPress, am publicat povestea instalării acestuia, împreună cu Ubuntu 18.04 LTS, LAMP și cu certificat SSL.
De astăzi site-ul a trecut pe https, adică, în termeni mireni, a fost securizat. Cu oarece pierderi de performanță dinspre server. Mișcarea era necesară deoarece acolo, pe web, este o adevărată junglă, plină de prădători.
Am găsit – accidental – o sculă, care mi se potrivește foarte bine, pentru administrarea unui server Linux. Respectiva sculă se numește WEBMIN și este… WOW!