Mă feresc, cu eforturi mari, de orice formă de partizanat pe acest site. Cred, însă, că atunci când neghiobii și trădătorii își dau mâna, venind care mai de care cu idei supte din pix și argumentează că „este Ok cu brațul Chilia”, adevărul trebuie spus, mai ales dacă formularea acestui adevăr este făcută prin glasul Academiei Române. Continuă lectura „S.O.S. Mirifica!”
Paradis – Jurnal de Bord
De ceva vreme crește, în măruntaiele linuxiste ale server-ului, un Jurnal de bord al unei intreprinderi ce poate părea irealizabile: Aducerea Raiului pe Pământ! Continuă lectura „Paradis – Jurnal de Bord”
Telekom…
Poate v-ați întrebat de ce am fost (virtual!) de negăsit în mediul on-line, zilele astea. Motivul îl găsiți în titlu. De fapt este vorba despre atitudinea Telekom România față de clienți.
Atunci când am pornit în aventura cu găzduirea nessy.ro în regim „home” am avut două temeri fundamentale: alimentarea cu energie electrică și conexiunea la internet. Pe prima aproape am rezolvat-o, în privința celei de-a doua, opțiunile sunt – în viața reală – extrem de limitate. Dacă insiști să fii „ne-înregimentat”, nealiniat la tendințele de control al internetului, și vrei să rulezi un server web, sau de e-mail, sau orice server, accesibil de către orcine, poate știți că este necesar să ai o adresă de IP fix (despre chestia asta o să mai vorbesc). S-ar putea și altfel dar cu probleme mai mari pentru unul ca mine. Ei bine, singurul provider de internet care ÎNCĂ oferă – contra-cost – această opțiune, este Telekom (încă de pe vremea când OTE era la butoane). În oferta publică actuală, opțiunea a dispărut. Deci, dacă nu vrei să dai tone de bani ca persoană juridică pentru un IP fix, Telekom!
Și uite așa, orice am făcut eu ca să scap de servicii scumpe, proaste și discreționare – pot detalia/exemplifica/proba – chestia cu internetul a rămas atârnată de Telekom. Trebuie să admit calitatea conexiunii, atât pe down- cât și pe up- load, este mai mult decât decentă pentru un abonament „pe persoană fizică”. Dar asta atât timp cât funcționează. Orice „Dorel” care rupe un cablu, te aruncă în hățișul automatizat al sesizării/remedierii defecțiunii. Iar ăștia de la Telekom, în dorința de maximizare a profitului, au dezvoltat metode nemțești de a evita orice contact cu publicul plătitor. Iar termenele de remediere sunt de minim 48 de ore. Dacă ai ghinionul să fii singurul afectat… se țin de cuvânt! Ba mai și pun ceva.
În cazul meu, întreruperea a durat „doar” 27 de ore. Bă băieți, mai angajați și oameni, că de roboți… Aștept factura!
Pescari de sturioni (1962)
Se pare că britanicii, călători de când se știu, ne-au lăsat și nouă ceva amintiri din vremurile în care Mirifica era un pic mai neîmblânzită. Iar eu continui, pe măsură ce descopăr aceste fragmente de istorie, să vi le restitui. Nu pot decât să mulțumesc celor de la British Pathe pentru generozitatea de a pune la dispoziție o bucățică din timpurile anului 1962.
Deși comentariul este netradus, nu cred că pune probleme generațiilor actuale.
Și a fost 2021!
A trecut mai bine de un an de când am postat ultima dată pe această pagină. Și asta a fost nu întâmplător ci pentru că așa am vrut. Și am vrut așa pentru că, dacă vrei ca oamenii să se bucure că pătrund în viața și mintea cuiva, nu trebuie să-i împovărezi cu gânduri grele, cu trăiri întunecate, cu sentimente pe care nici măcar tu nu ți le dorești. În mai puține cuvinte, să zicem că trebuie să ai dispoziția corectă pentru a scrie despre viață.
În ceea ce mă privește, relativ la activitatea on-line, consider că mi-am luat un „an sabatic”.
Acum m-am întors. Poate un pic mai înțelept – sau poate nu – dar, în mod sigur, cu planuri mari la a căror transformare în realități concrete, vă invit, virtual, să luați parte.
Și îmi / vă urez un an 2022 cât mai aproape de perfecțiune, indiferent ce înseamnă asta pentru fiecare dintre noi!
La mulți ani!
Nessy
Pâine…
Nu mai este nimic ciudat în vremurile ciudate pe care le trăim. Dar, totuși, hotărârea mea de a face pâine… ei bine, să zicem că este acceptabilă. Continuă lectura „Pâine…”
Un sfat. Bun.
Cred că, trăind toate cele care ni se întâmplă, suntem, majoritatea, „în formă maximă”… Și atunci nu strică un sfat bun. Esențial, aș putea spune…
De dor de… Nichita
Câteodată…
Câteodată, în ciuda – parcă – a tuturor astrelor, am o zi un pic mai grea. Ca astăzi. Și atunci ce să fac ?!? Mă întorc la Nichita… Continuă lectura „Câteodată…”
Cântec de… pandemie
Din principiu, evit să postez pe site-ul ce – în mod absolut tiranic! – îl dețin, orice aspect referitor la viața „cetății” sau la opțiunile politice ale cetățenilor. Dar și eu stau prin/pe lângă casă, ca voi toți, de ceva vreme. Astăzi vuiește toată „media” vieții că starea de urgență ajunge la obștescul sfârșit, că urmează nuș’-câte zile de vid și haos, că aoleu, că ce bine, că aia, că mai bine, că… Continuă lectura „Cântec de… pandemie”